Alexei Şciusev, 103

Cladirea fostului orfelinat, mai tarziu carmuirea zemstvei Guberniale a Basarabiei

Alexei Şciusev, 103; Vedere generalăAlexei Şciusev, 103; Fragment
Monument de arhitectură şi istorie de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău la iniţiativa Academiei de Ştiinţe.

Pe la mijlocul secolului al XIX-lea Duma urbană a indicat un lot de pământ, pe străzile Leova, Buiucani şi Meşanskaia, 1908 stânjeni pătraţi pentru construcţia orfelinatului din Chişinău. La sfârşitul secolului al XIX-lea aceste case au fost transmise Zemstvei guberniale. S-a păstrat o descriere scurtă a acestora din 1915 "Case din piatră, într-un parter, acoperit cu olane, tavanul şi pereţii tencuiţi, podele din lemn, sobe de tip olandez, din cahle, în ea s află Secţia de asigurare, în care sunt şapte odăi cu 11 ferestre". La sfârşitul secolului al XIX-lea toate clădirile care aparţineau Orfelinatului au fost transmise Zemstvei guberniale. S-a păstrat planul cartierului alcătuit în 1889 de către inginerul Paraschivoglu. Clădirea principală şi blocurile de la colţ erau construite, în ele aflându-se pavilionul expoziţiei agrare şi erau etalate obiectele de artizanat.

Este un complex de clădiri, format începând cu mijlocul secolului al XIX-lea şi terminând cu perioada interbelică, care ocupa o jumătate din cartier, 60x30 stânjeni, mărginit din patru părţi de străzile M. Cibotari, A. Şciusev, M. Kogălniceanu şi Sfatul Ţării. Primul dintre edificii a fost construit blocul central, construit într-un parter, a fost ridicată între anii 1854–1957.alcătuit din două aripi laterale şi un corp central, construit de-a lungul liniei roşii a străzii Şciusev, cu o mică retragere pentru crearea unui cour-d’honeur în faţa intrării în clădire. Prezenta un complex din patru clădiri, construite de-a lungul străzii Şciusev, partea de sus a cartierului fiind ocupată de o fâşie de grădină. În axa de simetrie a cartierului a fost amplasată clădirea principală. Legătura dintre încăperi era soluţionată printr-un culoar care străbătea toată clădirea, cu o simetrie axială, dictată de amplasarea a două dormitoare pentru 15 băieţi şi 15 fete, cu ferestrele orientate spre curtea interioară. Clădirea orfelinatului conţinea clase pentru lecţii şi ateliere pentru instruirea prin muncă. Interioarele au păstrat carurile din ceramo-plastică, cu care sunt pavate culoarele, o sală, în care s-a aflat iniţial Muzeul de meşteşuguri, a păstrat decoraţia plastică din stucaturi.

Faţada principală este realizată în stil eclectic în baza arhitecturii clasiciste. Intrarea, realizată cu o retragere de la linia roşie, este flancată de rezalite ample, cu un grup din trei ferestre în arc în plin cintru unite printr-o arhivoltă comună, acoperite în două pante, cu formarea unui fronton triunghiular. Corpurile alungite ale claselor, încununate cu atice rectangulare, au ferestrele singulare, în arc în plin cintru, conturate cu arhivolte. În plinurile dintre ferestre, cu imitaţia bosajelor orizontale, sunt plasaţi pilaştri, cu fusul conturat cu caneluri.

În 1875, au fost construite două corpuri de casă într-un parter, amplasate la colţurile cartierului, una la colţul mărginit de strada Buiucani (Maria Cibotari) şi alta – de strada Meşceanskaia (Sfatul Ţării), cu arhitectura identică şi simetrică faţă de blocul central. Erau legate cu el prin culoare cu iluminare laterală dinspre strada Şciusev, unde, din cauza retragerii de la linia roşie, au fost create grădiniţe cu vegetaţie. În 1915 în una din ele, alcătuită din patru încăperi, se afla arhiva şi depozitul Zemstvei. Arhitectura faţadelor repetă motivul grupului din trei ferestre, conturate de o arhivoltă comună.

Cantina a fost construită perpendicular străzii M. Cibotari, la un interval de blocul central (ulterior retrasă într-o proprietate separată, str. M. Cibotari, 7).

Ultima clădire a fost construită interbelică, amplasată perpendicular străzii Sfatul Ţării, cu arhitectura în spirit neoromânesc. Este o clădire ridicată într-un parter, cu faţada laterală, construită pe linia roşie a străzii Sfatul Ţării, are o compoziţie simetrică, alcătuită din trei grupe de ferestre îngemănate. Sunt în arc în plin cintru, conturate de arhivolte, cu impostul sub forma unei coloane robuste, sub streaşină o friză dintr-o bordură în zigzag.


Alexei Şciusev, 104Alexei Şciusev, 102