În 1878 Martin Evseevici Cernâşev a vândut fratelui său Efim Cernâşev o curte cu o casă, construită după proiectul iscălit de arhitectul Kramarenco la 23 octombrie 1873. Casa a ajuns în 1882 la licitaţia publică, de unde a fost de către Pantelei Sinadino, care o vinde în 1883 asesorului de colegiu Franţ A. Lominschi. În 1884 văduva sa, Varvara Ivanovna Lominsky vinde proprietatea imobiliară preotului Dunaevsky pentru 30 000 ruble. Era pe atunci o casă cu slujbe şi curte, cu o suprafaţă de 15x15 stânjeni. Casa era construită din cărămidă pe fundaţie din piatră, într-un parter, acoperit cu ţiglă. La cumpăna secolelor a fost reconstruită cu faţada în zidărie aparentă, din care sunt cioplite detaliile arhitectonice.
Este o clădire alcătuită dintr-un parter, cu planul rectangular, aliniat la linia roşie a străzii. Arhitectura este în stil eclectic, cu reminiscenţe clasiciste, influenţate de modern. Faţada are patru axe compoziţionale, trei goluri de ferestre şi unul de uşă, amplasat lateral. Pereţii au o terminaţie cu o cornişă cu denticule, în plinurile dintre ferestre sunt amplasate lesene care scot în evidentă structura interioară a casei. Intrarea este umbrită de o copertină din tablă de fier cu console din fier forjat. Ferestrele au cornişe complexe, alcătuite dintr-o imitaţie a buiandrugilor în pane în combinare cu consolele influenţate de arta populară.
