S-a păstrat descrierea casei din 1874, efectuată după decesul proprietarului, consilierului titular Calistrat Florin. Proprietatea imobiliară consta dintr-o curte cu o suprafaţă de 600 stânjeni pătraţi şi o casă construită la colţul cartierului, mărginit de străzile Seminarului (str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni )şi Reni (actuala stradă M. Kogălniceanu), acoperit cu olane, în care se aflau şase odăi cu antreu şi o galerie cu geamuri din sticlă la faţada posterioară. Casa avea lungimea de-a lungul străzii 8 stânjeni şi un arşin şi lăţimea de 6 stânjeni şi o jumătate de arşin.
În 1874–1892 proprietar este atestat fiul său, Eugen Calistrat Florin, asesor de colegiu, care a construit la colţul străzii o casă cu două etaje. În 1892 casa, din cauza datoriilor, este vândută la licitaţia publică medicului Israel Bergman, iar acesta, în 1895 – lui T. I. Kaşevski, proprietarul unei tipografii cu aburi şi a unei litografii, care este atestat proprietar şi în 1915. În perioada interbelică proprietar este P. Meronvils De Sancler.
În anii 60 în această clădire se afla o brutărie şi un magazin de pâine.
Este o clădire construită la colţul cartierului, ridicată pe un plan rectangular, cu o aripă alungită, într-un parter, cu faţadele aliniate la liniile roşii ale străzilor. Faţa principală orientată spre strada Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni este asimetrică, u cinci axe compoziţionale, dintre care patru sunt goluri de ferestre şi una al intrării, amplasată lateral, într-un rezalit. Faţada orientată spre strada M. Kogălniceanu avea o compoziţie simetrică, cu centrul evidenţiat de un rezalit cu trei ferestre în arc, dominate de un atic. Decoraţia plastică este eclectică, cu detalii arhitectonice clasiciste.
