Mihai Kogălniceanu, 49 A,B

Casă individuală

Mihai Kogălniceanu, 49 A,B; Liter AMihai Kogălniceanu, 49 A,B; Liter B
Monument de arhitectură de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău, alcătuit de Academia de Ştiinţe.

Este un complex de clădiri, care mărginesc o proprietate imobiliară aflată la colţul cartierului, de-a lungul străzii M. Kogălniceanu Literul A şi – de colţ literul B.

Proprietara Maria Gorici, soţie de asesor de colegiu, a vândut în 1867 lui E. Globaceva o casă din piatră, amplasată la colţul cartierului, cu beci sub el, şi alte dependinţe, cu faţada construită după modelul oferit de Comitetul de construcţii Chişinău – Izmail în 1843.

Literul B. În 1867 soţia assesorului de colegiu M. Gorici a vândut E. Globaceva o casă din piatră, cu beci şi alte anexe, aflată la colţul străzii M. Kogălniceanu şi M. Eminescu. Faţada a fost realizată după un model oferit de Comisia de Construcţii în 1843. În 1890 această proprietate imobiliară a fost cumpărată de către negustorul Ignat Antonov, care în 1895 ridică o casă într-un etaj, introdus în lista clădirilor noi construite, confirmate de Uprava Chişinăului la 10 ianuarie 1896.

Este o casă ridicată într-un parter, pe un plan rectangular, amplasată pe liniile roşii ale colţului cartierului mărginit de străzile M. Kogălniceanu şi M. Eminescu. Faţadele au o compoziţie similară, asimetrică cu şapte axe compoziţionale , şase goluri de ferestre şi câte o uşă, amplasată lateral într-un rezalit, încununat de un fronton. Au ancadramente alungite de panouri, instalate în partea superioară şi inferioară a ferestrelor, deasupra fiecăreia revenind orificiile pătrate de aerisire ale podului.

În 1890 această proprietate imobiliară este cumpărată de negustorul Ignat Antonov, care în 1895 ridică o casă din piatră într-un etaj, inclus în "Registrul clădirilor noi construite", confirmat de Upravă la 10 ianuarie 1896.

Literul A. Este o casă, ridicată într-un parter, construită pe un plan unghiular, cu o aripă alungită în adâncul terenului, aliniată cu faţada la linia roşie a străzii M. Kogălniceanu. Faţada principală are o compoziţie simetrică, cu două rezalite laterali, dominaţi de câte un fronton triunghiular, compoziţie soluţionată cu o mică disimetrie. Faţada are cinci axe, dintre care trei sunt goluri de ferestre, amplasate central şi unul de uşă, în arc în plin cintru, amplasate în rezalitul lateral, din dreapta, căruia în corespunde un gol de fereastră în arc în rezalitul din stânga.

Paramentul este în zidărie aparentă, construit din piatră, cu detaliile executate cu măiestrie. Elemente decorative sunt specifice stilului eclectic în baza stilului clasicist: pilaştri ai ordinului doric cu caneluri, ordinari între golurile de ferestre şi îngemănaţi, flancând rezalitele, sprijiniţi pe un registru cu impresie de stereobat. Pereţii în partea superioară sunt finisaţi printr-un antamblament cu o friză cu triglife şi o cornişă cu denticule, repetate la frontoanele triunghiulare ale rezalitelor. Ferestrele rectangulare au ancadramente fine cu muluri, dominate de panouri decorative, în cel deasupra ferestrei din centru s-au păstrat iniţialele "A".

Faţadă
Mihai Kogălniceanu, 50Mihai Kogălniceanu, 48