Monument de arhitectură de însemnătate
locală, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău, alcătuit de Academia de Ştiinţe. Este datată cu sfârşitul secolului al XIX-lea. Primele informaţii atestate documentar cu privire la proprietatea imobiliară sunt din 1892, proprietar fiind locuitorul din Chişinău
Lev Galperin. Era o casă construită în piatră, alcătuită dintr-un etaj, ridicat pe un subsol înalt, şi alte anexe gospodăreşti, care în 1910 a fost vândut lui
I. Gherman, care împreună cu casele de pe Columna 139 şi 141 au fost unite într-o curte mare comună. În 1917 această proprietate imobiliară este vândută lui
R. Gudeneţkii. În perioada interbelică aparţinuse lui
Şendroiu Constantin.
Casa, construită într-un nivel ridicat pe un demisol, este construită pe linia roşie a străzii. Faţada orientată spre stradă are cinci axe, dintre care patru sunt goluri de ferestre şi unul al intrării. Uşa era soluţionată lateral printr-un rezalit, care se afla în continuarea galeriei alipite la faţada laterală, orientată spre curte. Arhitectura casei este inspirată din proiectele model, răspândite în decursul deceniilor 3–8 ai secolului al XIX-lea.
În ultima perioadă de folosire, faţada a fost lipsită de decoraţia plastică iniţială în stil neoclasic, uşa de intrare a fost astupată cu zidărie.
