Primele atestări documentare, sunt când proprietatea aparţinea Olgăi Spiridonovna Conduli, soţie de consilier titular. Un timp a fost arendată de oraş pentru şcoala urbană nr.6. În 1911 această clădire, din cauza datoriei faţă de bancă, a fost confiscată şi vândută la licitaţie Sofiei Manuilovna Antip, care, la rândul ei, a vândut-o în 1917 preotului Mihail Fiodorovici Onufrievici.
Casa este amplasată pe linia roşie a străzii, ridicată într-un etaj, pe un plan rectangular, alungit. Structura interioară este scoasă în evidenţă în exterior prin lesene, ferestrele au ancadramente simple, întretăiate de plita de pervaz, care uneşte câte trei goluri, susţinută prin console. Faţada principală avea 10 goluri, 9 de ferestre şi unul de uşă, amplasat lateral, spre stânga. Accesul avea loc printr-un portic plat, astăzi astupat cu zidărie.