În 1897 Consilierul de Stat Mitrofan Purişkevici a vândut Consiliului gimnaziului pentru fete în numele N.Dadiani o proprietate imobiliară, aflată la colţul cartierului. După demolarea construcţiilor vechi în 1901 a fost construită clădirea nouă cu 2,5 etaje, autor A.I.Bernardazzi. În timpul celei de a doua conflagraţie mondială clădirea gimnaziului a fost deteriorată în partea superioară. Până în anul 1964 a servit drept sediu pentru comitetul central al partidului comunist al RSSM, când clădirea este eliberată şi devine Palatul Pionerilor şi a elevilor, iar aripa stângă – găzduieşte Societatea republicană "Ştiinţa". Din 1976 devine sediul Muzeului de istorie a partidului comunist al Moldovei. În scopul extinderii spaţiului muzeistic, a fost construită la dreapta clădirii o aripă din două niveluri, simetrică cu cea din stânga, atât după amplasament cât şi după soluţia arhitecturală. Astăzi este sediul Muzeului Naţional de Arte Plastice.
Clădirea gimnaziului, este aliniată străzii, ridicată în două etaje pe un subsol, pe plan în formă de teu. La joncţiunea aripilor se află scara monumentală cu trei rampe care urcă la etaj. Un perete longitudinal împarte spaţiul interior în două părţi inegale, un culoar şi clase legate în anfiladă circulară.
Faţada principală are o compoziţie simetrică, cu un rezalit voluminos central, accentuat de un acoperiş piramidal, încununat de un foişor aerat, prin care are loc accesul în clădire, şi două rezalite laterale. Nouă axe compoziţionale, reprezintă 8 goluri de ferestre şi unul pentru uşa de la balcon, căruia, la parter, îi corespunde uşa accesului de onoare. Paramentul faţadei principale este variat, executat în zidărie aparentă, cu parterul în bosaje orizontale din piatră de gresie, şi etajului din cărămidă arsă şi detalii cioplite din piatră.
Intrarea era printr-un gol simplu în peretele parterului, neevidenţiată în arhitectural, în afară de forma în arc, conturată cu bolţari în spiritul goticului timpuriu şi de dominarea axei prin balconul-tribună de la etaj. Ferestrele de forme variate -cu golul în arc în plin cintru şi în segment de arc, cu conturarea părţii superioare în bolţari ce imită forme gotice. La etaj ferestrele au ancadramente, cu chenare din bosaje de diferită lungime, ce creează o margine în zigzag şi cu panouri decorative.
În grosimea pereţilor rezalitului central şi a rezalitelor laterale au fost sculpturi plasate în firide în arc. Partea superioară a pereţilor este terminată printr-o friză masivă rezultată din console legate printr-o arcatură.
