Nicolae Iorga, 26

Vilă urbană

Casă individuală (denumire din Registru)
Nicolae Iorga, 26
Monument de arhitectură de însemnătate locală, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău la iniţiativa Academiei de Ştiinţe.

În 1859 arhitectul Osip Ivanovici Gasket a cumpărat un lot de pământ viran, mărginit de străzile Iaşi, Kiev şi Podoliei, cu o suprafaţă de 1380 stânjeni pătraţi. În 1884 o parte a acestei curţi cu o casă de colţ din cărămidă a fost vândută Adunării Nobiliare din Basarabia. În 1892 terenul a fost vândut Sofiei I. Manuilov, soţie a consilierului de stat. În perioada interbelică o parte a proprietăţii lor imobiliare a fost vândută, pe care a fost construită o vilă.

Arhitectura este în stil modern în baza motivelor neoclasice. Este o casă construită într-un nivel, ridicată pe un plan unghiular, cu o aripă scurtă orientată în adâncul sectorului, cu faţada principală aliniată liniei roşii a străzii. Planimetria este confortabilă, cu salonul orientat spre stradă, cu includerea unui alcov, şi două odăi orientate spre terasa de la faţada posterioară (construită), între ele aflându-se grupul sanitar. Intrarea, amplasată lateral, conducea în holul alungit pe toată adâncimea locuinţei, din care aveau loc intrările în odăi şi, prin capătul opus, ieşirea în grădină.

Faţada principală are o compoziţie asimetrică, cu două rezalite laterale inegale, cu patru axe, trei de ferestre şi unul de intrare, amplasat lateral. Decoraţia plastică este în spiritul curentului modern – cu o austeritate, limitată la formele arhitectonice esenţiale, fărăancadramente. Rezalitele sunt evidenţiate cu frontoane triunghiulare stilizate, în frontonul salonului găsindu-se o fereastră în semicerc de iluminare a podului. Partea superioară a peretelui este dotată cu o friză şi cornişă cu denticule.


Nicolae Iorga, 24