Nicolae Iorga, 22

Casă de raport

Casă individuală (denumire din Registru)
Nicolae Iorga, 22
Monument de arhitectură de însemnătate locală, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură a municipiului Chişinău la iniţiativa Academiei de Ştiinţe.

Proprietatea imobiliară a rezultat din înstrăinarea între anii 1888–1891 a unei porţiuni de teren viran din componenţa terenului consilierului de curte Ivan Constantinovici Burduja, care a vândut nobilei Elena Ivanovna Gherman un sector de pământ viran cu 300 ruble, pe care a construit casă de raport. În 1902 a devenit proprietatea medicului Carabet Kirkorov, confirmat în 1903. În 1904 nobilul Gavril Andreevici Bezviconâi a cumpărat de la C. Kirkorov proprietatea imobiliară, alcătuită dintr-o casă, atenansă, construcţii, servicii ş.a cu 25 000 ruble. În case erau şase odăi, două intrări şi o bucătărie. În 1911 proprietatea a fost cumpărată de nobilul M.N. Alexandrov.

Este o clădire alcătuită dintr-un parter, cu planul rectangular, aliniat la linia roşie a străzii. Planimetria este specifică pentru a doua jumătate a secolului al XIX-lea cu un perete longitudinal, ajustată la două apartamente, fiecare cu o intrare directă din stradă. Arhitectura este tributară eclecticii în baza stilului neoclasic. Faţada principală are o compoziţie simetrică, cu 9 axe, dintre care 7 sunt de ferestre şi două de uşi. Colţurile clădirii şi intrările sunt flancate cu pilaştri ordinului doric ridicaţi pe postamente, care susţin o friză sub cornişă, cu golurile pentru aerarea podului. Intrările în apartamente au fost evidenţiate prin frontoane triunghiulare cu triglife în friza antablamentului. În faţa intrării sunt alipite porticuri cu coloane ridicate pe postamente, de provenienţă târzie, cu copertine masive sub forma unor frontoane curbe, care disonează cu arhitectura sobră a casei. Ferestrele sunt rectangulare, în partea centrală, între intrări, cu ancadramente cu denticule.

Faţadă
Nicolae Iorga, 24Nicolae Iorga, 20