Datează de la începutul secolului al XX-lea. În 1940 aparţinea Orfelinatului de băieţi.
Este o clădire alcătuită dintr-un parter, cu planul rectangular, cu faţada aliniată la linia roşie a străzii. Faţada este asimetrică, cu opt axe compoziţionale, dintre care şapte sunt ferestre şi un gol de uşă (astupat cu zidărie), amplasat central-lateral. Arhitectura este eclectică, cu elemente clasiciste, într-o interpretare specifică clădirilor cu destinaţie publică, educaţională şi de instruire.
