Datează de la începutul secolului al XX-lea. Proprietarul originar, posibil, era dr. A.L. Balinski, în 1940 fiind atestaţi moştenitorii săi.
Clădirea este aşezată în zona de jos a străzii, într-un front compact pe linia roşie a străzii. Făcea parte dintr-un complex alcătuit din două clădiri, dintre care clădirea principală (literul A) în 2000 a fost înlocuită cu un imobil nou, alcătuit din trei etaje.
Clădirea, cu statut de monument (literul B), este construită în două niveluri, pe un plan alungit în adâncul parcelei. Era destinată unei activităţii comerciale sau artizanale. Faţada principală, orientată spre strada Alexandru cel Bun, are o decoraţie plastică eterogenă. Parterul, mai timpuriu, s-a format sub influenţa stilului eclectic, etajul – a modernului timpuriu. Compoziţia parterului este asimetrică, cu două axe, alcătuită din intrarea amplasată lateral şi o fereastră cu gol dreptunghiular. Intrarea secundară din curte conduce într-un birou, aflat în spatele sălii comerciale. Paramentul parterului este din zidărie cu bosaje în prisme de diamant, finisat în partea superioară de o friză plată. Deasupra parterului a fost înălţat un etaj, cu aparenţă de mansardă, sub forma unui portic cu fronton triunghiular. Faţada acestuia este străpunsă de un larg gol semicircular de fereastră tripartită cu două menouri din piatră.
